luni, 19 noiembrie 2012

Desi am nevoie de liniste, stau cu castile in urechi, cu muzica la maxim. E singurul mod de a ma relaxa acum cand spatiul mi-a fost invadat de multe cuvinte pe minut, rostite tare, din ce in ce mai tare.

Stie cineva genul acela de persoane care, desi te stiu de maxim 30 de secunde, ti-au pus deja 5 intrebari si ar mai avea inca 10 pregatite? Genul care, in orice gamalie de ac vede o poveste? Dar, pe mine nu ma intereseaza sa te ascult, ce, gamalia mea?

Stiu ca un spatiu comun trebuie impartit, cu bune si cu rele si tocmai din motivul asta scriu, in loc sa tip, dar daca nu aveam muzica si zgomotul meu care sa acopere galagia de langa mine, nu stiu ce faceam.